E păcat, când m-ai văzut în maro
Nu e pentru tine, mi-ai spus
E prea închisă, prea ruginită
Încotro pleci în culoare de foame?
Fumegă, nu plec, mă ține-n strânsoare
Nemărginită
Îndeajuns secat de maro cu glas de părinte
Mai stai, odihnă, poartă verde de iarbă, mi-ai spus
Sprijinit în duminică printre morminte